Dacă întrebi acum pe cineva cum era să fii fan ceva/cineva în urmă cu 15-20 de ani, sigur o să scoată din dulap vreo mapă cu postere, fotografii, casete, CD-uri cu trupele preferate din acea perioadă. Pe la noi era singura modalitate de a te simți apropae de artiştii ăia mari, pentru că în concerte nu prea aveai şanse să-i vezi. Aşa că bucurați-vă că trăiți într-o perioadă în care Rihanna, Ed Sheeran, Robbie Williams şi trupele, artiştii şi DJ mari au aflat că există şi România pe harta lumii şi în care posibilitățile de a-i vedea prin alte țări sunt ceva mai mari decât atunci.

Erau vremuri mai simple şi mai intense, ar spune unii, decât acum, când poți urmări orice mişcare a artistului preferat pe rețelele de socializare.

Cum era să fii FAN la sfârşitul anilor '90, începutul anilor 2000? Cam aşa:

Mergeai la concerte cu aparat foto cu film şi aveai un număr limitat de poziții, din care doar jumătate ieşeau bine

Te identificai cu idolii tăi.

Dacă ajungeai la un concert făceai orice, adică ORICE!, pentru a ieşi în evidență în speranța că vei ajunge în față şi te vor remarca.

Totul era despre artistul preferat, de la haine, până la coafură, până la accesorii. Tot!

Când apărea o revistă care avea poster cu trupa preferată te înființai la prima oră la chioşcul de ziare, să nu se termine stocul.

Petreceai ore întregi făcând colaje cu fotografii decupate din reviste

Făceai pancarte pentru concertele la care visai să ajungi. Pentru că nu se ştie niciodată. Şi dacă erai mai realist/ă, lipeai poze cu idolii tăi prin oracolele colegilor. Şi cu câtă durere te despărțeai de ele, chiar dacă de obicei le alegeai pe cele mai neimportante pentru tine...

Cei care aveau norocul să ajungă aproape de starul preferat aveau 95% şanse să leşine şi să rateze momentul.

Pe la noi asta era puțin spre deloc probabil, aşa că îți tapetai pereții camerei cu postere şi visai cu ochii deschişi

Şi dacă ştiai puțină engleză le scriai preferaților tăi la adresele care mai apăreau prin reviste şi mai şi aşteptai răspuns, în timp ce îți imaginai că li se pare cea mai tare scrisoare ever. Dar habar n-aveai că aia era o adresă de fan club...